Istoric

†Pe locul acestei biserici, înaintea construcției actuale, a existat „Biserica Broștenească”, o construcție de mici dimensiuni care a deservit drept capelă pentru cimitirul care a funcționat aici până în anul 1876. Crucile din acest cimitir care au fost încorporate la temelia actualei biserici stau mărturie că pe locul acestei biserici, înaintea construcției actuale, a fost „Biserica Broștenească”. La diverse lucrări efectualte în curtea bisericii și în proximitatea acesteia s-au descoperit oseminte, care confirmă astfel ca înaintea acestui sfânt locaș a mai existat o biserică înconjurată de cimitirul comunității.

†Inițial la această biserică monument de arhitectură de la sfârșitul  secolului al XIX-lea, suprafața construită și curtea aveau 5000 de m². Din aceasta s-au expropriat în anul 1964, 1000 de m² pentru mărirea pieței și a parcului orașului Urlați, în partea de est, care se afla în spatele Sfântului Altar. Totodată, în partea de nord, au fost cedați 1000 de m² din teren, între anii 1964-1967, iar când s-au construit blocurile, gardul bisericii a fost retras spre Sfântul Altar cu circa 7m.

†Arhitectura bisericii este un proiect original de amploare al arhitectului Toma N. Socolescu, care se desprinde de tiparele arhitecturale tradiționale românești și adoptă stilul monumentalist al neoclasicismului occidental, la orizontul clădirilor de cult din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Totodată, dimensiunea impresionantă a edificiului a depășit cu mult scara modestă a bisericilor locale la acea vreme și rămâne unul dintre cele mai impresionante monumente de cult din orașul Urlați. Dacă ne referim la puținele biserici care au supraviețuit până în zilele noastre, înainte de apariția Bisericii Sfinții Voievozi, ne putem imagina amploarea adevăratei sale valori.

†Biserica este în formă de cruce, cu trei arcade în interior, realizate în stil Baroc, cu 11 ferestre mici și două ferestre mari situate în naosul lăcașului de cult.  

†Biserica are o lungime de 29,6 m și o lățime de 11 m,  înălțimea turlelor mici este de 18 m.

†Arhitectura bisericii este în stil Baroc cu ferestre ovale, turlele fiind executate în stilul neoclasic apusean / rusesc (în formă de ceapă), după planurile arhitectului Toma Socolescu diriginte al acestei biserici.

†Întregul concept de spațiu religios s-a schimbat semnificativ. Spațiile ceremoniale, pronaosul și naosul în vederea tradițională sunt abandonate, iar contururile obișnuite s-au contopit într-un mare ansamblu volumetric de o monumentalitate extraordinară. O absidă dreptunghiulară cu conexiuni unghiulare ușoare este mai populară, în viziunea marelui arhitect, decât o absidă semicirculară. Pentru prima dată în clădirile de cult din zonă s-au folosit bolțile cu  duble curbe care acoperă naosul, astfel turla mare s-a construit pe arcade duble elegante și bine proporționate. Cele două turle situate pe fațada de vest, care nu comunică cu spațiul pronausului, ci cu camerele scărilor, dotează această fațadă și întregul edificiu cu un caracter de rigoare arhitecturală de influență romantică a acelei epocii, fapt concretizat și de relația dintre interior și exterior.

†La intrare pe partea dreaptă biserica are subsol, iar în prezent la etaj se lucrează la o sală de consiliu. În partea stânga se află scara care duce la camera unde este păstrată arhiva și spre cafas.

†Ferestrele înguste și specifice tradiției ortodoxe găsite la vremea aceea în bisericile limitrofe au fost înlocuite în acest caz cu suprafețe mari de sticlă preferate pentru a inunda interiorul cu lumină naturală. Dimensiunea ferestrelor este mult mărită în turla mare. De fapt, ne aflăm chiar înaintea primei catedrale din Urlați, care a fost întotdeauna o referință pentru arhitectura religioasă locală.

†Exteriorul clădirii este tratat strict și volumetric la nivelul pereților, arcurile ferestrelor conferă volumului un sentiment aparte de monumentalitate și eleganță prin frontoane triunghiulare, ceea ce nu este cazul conceptului arhitectural al volumului turlei mari, ceea ce duce în mod clar la lumea orientală, în special în Rusia în sfera de influență rusească. Bulbii delicați ai turlelor, cu volumele sferice continue și arcadele discrete și colțurile marcate de coloanele subțiri elegante conferă eleganță și rafinament general.

†Dacă la toate aceste repertorii arhitecturale valoroase adăugăm picturile lui Gheorghe Tattarescu, atât pe pereți, cât și pe catapeteasmă și rafinamentul meșteșugului interior, se poate realiza o lucrare foarte rafinată și expresivă. Pictura deosebit de valoroasă a lui Gheorghe Tattarescu a influențat declararea bisericii ca monument de artă.

†Ca valoare muzeistică biserica posedă o Sfântă Evangheliei din anul 1784 și una de la 1843, un epitaf lucrat manual în firide de  catifea roșie și trei icoane pictate pe lemn în stil Bizantin: Maica Domnului, Domnul Iisus Hristos și Sfântul Nicolae.  Spre deosebire de celelalte biserici pictate de renumitul pictor Tăttărescu se găsesc patru icoane murale reprezentând: Fuga în Egipt, rugăciunea în grădina Ghetsimani, coborârea de pe sfânta cruce și punerea în mormânt a Domnului Iisus Hristos, penultima fiind socotită de către marele istoric român Nicolae Iorga ca cea mai reușită pictură bisericească murală ca stil și compoziție.

†Din nefericire astăzi se mai păstrează doar câteva icoane ce tronau altădată pe vechea catapeteasmă și icoanele de la baza actualei catapetesme.

†Lucrările  la  Biserica Sfinții Voievozi  au  început  în 1876, când a fost construită fundația din piatră sculptată. Pereții și bolțile groase sunt construite în arcuri de cărămidă circulare lucrate manual. Bolțile și zidurile au o grosime de 0,80 m.  

†Cu ajutorul familiei Iancu Urlățeanu, comunitatea credincioșilor a început să cnstruiască biserica.

† Din cauza cheltuielilor necesare lucrările de finisare au stagnat în anul 1880.

†În anul 1882, familia Pake Protopopescu (Emanuil și Iosefina) a contribuit cu a lor cheltuială la mobilierul bisericii, aducând un meșter din Ardeal Iosif Nicu, care a împodobit acest sfânt locaș cu catapeteasma și strănile sculptate în lemn de stejar.

 Pake Protopopescu

†Picturile murale în ulei ale bisericii au fost realizate de renumitul pictorul Gheorghe Tăttărescu între anii 1882 și 1884, fiind achitată de familia Pake Protopopescu cu 8000 de lei.